Excursie la Cetatea Histria, Dobrogea.

Pe malul lacului Sinoe, “la o departare de 500 de stadii de gura sacra a Istrului” (dupa cum precizeaza Strabon), se afla Cetatea Histria – prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Marii Negre si cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei.
Histria, al carei nume deriva din denumirea greaca a Dunarii (Istros) a fost intemeiata in secolul al VII-lea i.Hr., mai precis in anul 657 i.Hr., de colonisti veniti din Milet, devansand cu aproape un secol celelalte trei colonii grecesti de la Pontus Euxin (Tomis - Constanta, Callatis - Mangalia, Tyras - Cetatea Alba).
Aflata la aproximativ 65 de km de Constanta, pe drumul catre Tulcea, Histria reprezinta azi, probabil, cea mai mare rezervatie arheologica a tarii. Turistii pot vizita azi ceea ce a mai ramas din cetatea de odinioara. Zidurile sunt primele care amintesc de grandoarea constructiilor. Numai partea vestica a cetatii are 10 turnuri si doua porti. Poarta mare a cetatii (tip ghilotina) era aparata de doua mari bastioane. Se poate observa cu usurinta cartierul comercial (tabernae), loc in care se expuneau marfurile aduse spre comercializare. De asemenea, se intinde pe o arie mare cartierul economic, in care s-au descoperit ateliere de ceramica si de prelucrare a metalelor, brutarii etc.
Incanta insa sectorul de est (domus), loc al edificiilor aristocratiei locale. Aflate la marginea lacului, acestea erau dotate cu sali de baie, curti interioare, camere pentru provizii, fapt ce dovedeste pozitia privilegiata a nobilimii. Probabil cea mai frumoasa zona a cetatii - zona sacra - este singura zona unde straturile culturii romano-bizantine au fost indepartate pentru a face loc templelor, altarelor si fantanilor sacre din epoca elenistica. Influenta romana este observata prin prezenta celebrelor bai publice (thermae) alimentate prin intermediul apeductelor care aduceau apa de la aproximativ 30 de km, a turnului inchisorii (folosit si ca depozit de armament) si a valurilor de pamant care protejau cetatea de atacurile externe.